arulgsm

Oooo blog frumos, Oooo blog frumos.........

2006-01-11T11:55:00.000+02:00

Pentru toti iubitorii de frumos de "adevar" ddati un click pe Radu Becus ...... blogul "mentorului" meu in de-ale calculatoarelor. :)

LeCtZii de MoRaLa

2006-01-11T11:53:00.000+02:00

LeCtZii de MoRaLa

Lectia 1:
---------

Un tip intra sub dush exact in momentul in care nevasta sa iese din
cada. Subit, se aude soneria din casa. Dupa o discutzie scurta in
care sa se decida care dintre ei sa mearga sa raspunda, femeia
cedeaza, se inveleste intr-un prosop de baie, coboara scarile si
deschide usa de la intrare. Era Bob, vecinul de palier. Inainte sa
poata spune un cuvant, Bob o intrerupe:
- Iti dau $800 pe loc daca lasi sa cada prosopul de baie cu care
esti acoperita.
Putin mirata, femeia ezita cateva secunde, dupa care desface prosopul
si ramane goala in fata lui Bob. El o priveste din cap pana-n picioare,
dupa care ii intinde 8 bancnote de $100. Surprinsa de aceasta
intamplare, dar multzumita de mica avere pe care tocmai o facuse in
mai putzin de 2 minute, femeia urca si intra din nou in baie. Sotul
sau, care era inca sub dus, o intreaba:
- Cine-a fost?
- Bob, vecinul nostru de palier.
- Ah, perfect. Tzi-a dat cei $800 pe care mi-i datora?

Morala: Daca impartasitzi la timp partenerilor dumneavoastra
informatziile critice relative la credit si la riscuri,
putetzi evita o proasta publicitate.

Lectia 2:
---------

La volanul masinii sale, in drum spre biserica, un preot trece pe
langa o calugaritza care mergea pe jos. Se opreste si se ofera sa
o duca pana la manastire. Ea accepta, urca in masina si,
incrucisandu-si picioarele, lasa la vedere o pereche de pulpe superbe.
Preotul nu se poate abtine si, tot fixand picioarele tinerei
calugaritze, pierde pentru cateva momente controlul autovehicolului.
Dupa ce reuseste sa stapaneasca din nou masina, pune dintr-odata mana
dreapta pe picioarele maicutzei. Ea il priveste si spune:
- Parinte, va amintitzi Psalmul 129?
Rusinat, preotul se retrage subit si-si prezinta scuzele. Putin mai
incolo, din nou incurajat de tentatzie, profita de schimbarea vitezei
pentru a incepe din nou. Si maicutza, il apostrofeaza prompt:
- Parinte, va amintitzi Psalmul 129?
Parintele roseste din nou din cap pana-n picioare si retrage din nou
mana de pe picioarele pasagerei, balbaind
- Imi pare rau, sora, trupul imi este foarte slab.
Ajung la manastire, calugaritza coboara din masina fara sa spuna un
cuvant, si-i arunca o ultima privire plina de intzelesuri. Preotul
se grabeste catre prima Biblie pe care o gaseste si cauta Psalmul
129:

"
Mergi mai departe, cauta intotdeuna sus si-ti vei gasi gloria.
"

Morala: La munca, fitzi intotdeauna bine informatzi pentru ca altfel
riscatzi sa ratatzi ocazii unice.

Lectia 3:
---------

Un agent, un angajat la birou si un director de personal ies impreuna
de la munca la pranz si, cum mergeau ei catre un mic restaurant sa ia
masa, gasesc intr-un morman de gunoaie o lampa cu ulei veche. O freaca
si un duh iese la lumina.
- De obicei eu implinesc 3 dorintze dar, cum voi suntetzi 3, am sa va
implinesc cate una la fiecare.
Angajatul de la birou intra repede in fatza gesticuland:
- Eu, eu! Vreau sa fiu pe o plaja alba din Bahamas, intr-o vacantza care
sa nu se termine niciodata, si fara sa am griji care sa ma impiedice
cumva sa ma bucur de frumusetzea vietzii.
Nici nu termina bine si puf! angajatul dispare imediat. Agentul iese si
el in fatza:
- Eu, eu! Eu vreau sa savurez o "pina colada" pe o plaja din Tahiti
impreuna cu femeia visurilor mele.
Si puf! si agentul dispare.
- E randul tau, spuse duhul uitandu-se la directorul de personal.
- Vreau ca astia doi sa fie inapoi la birou pana se termina ora de masa.

Morala: Lasatzi intotdeauna superiorul (ierarhic) sa-si exprime primul
dorintzele.

discutie intre 2 viitori TCM-isti

2005-11-24T02:11:00.000+02:00

Muri ti-am luat-o inainte :)

1. EGO'IST, -Ă, egoisti, -ste, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de egoism; determinat de egoism, care denotă egoism.

2. Egoist ≠ altruist, marinimos

3. EGO'IST adj. meschin. (Interese ~.)

4. ego'ist adj. m., pl. ego'isti; f. sg. ego'istă, pl. ego'iste

5. EGO'I//ST ~stă (~sti, ~ste) 1) Care ţine de egoism; propriu egoismului. Interese ~ste. 3) si substantival Care este pătruns de egoism; plin de egoism.

1. EGO'ISM s.n. Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale si de nesocotire a intereselor altora.

2. Egoism ≠ altruism

3. EGO'ISM s. (înv.) siniubire. (De un ~ feroce.)

4. ego'ism s. n.

5. EGO'ISM n. Trăsătură morală care pune mai presus de toate interesele personale; iubire excesivă de sine.

dex...teh....pentru TCM 5 in special

2005-10-14T13:14:00.000+03:00

TEHNOLOGÍE, tehnologii, s.f. 1. Ştiinţă a metodelor şi a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui anumit produs. –

TEHNOLÓGIC, -Ă, tehnologici, -ce, adj. Care se referă la tehnologie, care ţine de tehnologie; de tehnologie.

TEHNOLÓG, -Ă, tehnologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în tehnologie.

TÉHNI//CĂ ~ci f. 1) Totalitate a uneltelor şi a mijloacelor de muncă, perfecţionate în cursul dezvoltării istorice a omenirii, care permit obţinerea de bunuri materiale. 2) Ansamblu de procedee şi deprinderi folosite într-un anumit domeniu de activitate. ~ de interpretare muzicală. 3) Totalitate a maşinilor, mecanismelor şi aparatelor aflate în întrebuinţare. ◊ ~ de luptă totalitate a mijloacelor de luptă cu care sunt dotate forţele armate ale unei ţări. [G.-D. tehnicii]

ScOaLa ViRtUaLa (masini de frezat....TCM, TPR, MU,.....)

2005-10-10T15:56:00.000+03:00

sCoAlA vIrTuAla
TCM
TPR
MU
........
cuprins:
CAPITOLUL I. PROPRIETATILE SI INCERCARILE METALELOR SI ALIAJELOR

CAPITOLUL II. TEHNOLOGIA PRELUCRARII METALELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA

CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA TURNARII METALELOR SI ALIAJELOR

CAPITOLUL IV. TEHNOLOGIA SUDURII SI A IMBINARII PRIN LIPIRE

CAPITOLUL V. TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PRIN ASCHIERE

3. Procedee de aschiere
3.1. Strunjirea
3.1.1. Strunguri
3.1.2. Cutite pentru strunjire
3.1.3. Regimul de aschiere la strunjire
3.2. Gaurirea
3.2.1. Burghie pentru gaurire
3.2.2. Regimul de aschiere la gaurire
3.3. Adâncirea
3.4. Alezarea
3.5. Filetarea
3.6. Frezarea
3.6.1. Constructia frezelor
3.6.2. Masini de frezat
3.6.3. Regimul de aschiere la frezare
3.7. Rabotarea si mortezarea
3.7.1. Masini-unelte de rabotat
3.7.2. Masini unelte de mortezat
3.7.3. Cutite folosite la rabotat si mortezat
3.7.4. Regimul de aschiere la rabotare si mortezare
3.7.5. Fortele de aschiere si puterea in procesul rabotarii si mortezarii
3.8. Brosarea
3.8.1. Masini-unelte pentru brosare
3.8.2. Scule de brosare
3.8.3. Regimul de aschiere la brosare
3.9. Rectificarea
3.9.1. Scule de rectificat
3.9.2. Masini-unelte de rectificat
3.9.3. Regimul de aschiere la rectificare
3.10. Netezirea fina a suprafetelor

CAPITOLUL VI. TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PRIN PRESARE LA RECE

CAPITOLUL VII. TEHNOLOGIA TAIERII MATERIALELOR METALICE
1.

CAPITOLUL VIII. TEHNOLOGII NECONVENTIONALE DE PRELUCRARE A METALELOR

CAPITOLUL IX. TEHNOLOGIA PRELUCRARII MATERIALELOR NEMETALICE
1. Tehnologia materialelor si a produselor din lemn
2. Tehnologia sticlei si a produselor din sticla
3. Tehnologia cauciucului si a produselor din cauciuc
4. Tehnologia materialelor plastice si a produselor din materiale plastice
4.1. Presarea
4.2. Extrudarea
4.3. Filarea
4.4. Calandrarea
4.5. Turnarea
4.6. Sudarea
5. Tehnologia azbestului
6. Tehnologia pielii

CAPITOLUL X. COROZIUNEA SI PROTECTIA ANTICOROZIVA

CAPITOLUL XI. CONTROLUL TEHNIC AL CALITATII PIESELOR

CAPITOLUL XII TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A MATERIALELOR MINERALE
1. Procedee si tehnologii de prelucrare a bazaltului
1.1 Procedee si tehnologii primare de prelucrare a bazaltului
1.1.1 Turnarea bazaltului
1.1.2 Sinterizarea bazaltului
1.1 3 Pulverizarea termica a bazaltului (bazaltizarea)
1.2 Procedee si tehnologii secundare de prelucrare a bazaltului
1.2.1 Debitarea bazaltului
1.2.2 Gaurirea bazaltului
1.2.3 Strunjirea bazaltului
1.2.4 Rectificarea bazaltului
1.2.5 Honuirea bazaltului
1.2.6 Lepuirea bazaltului

BIBLIOGRAFIE

2005-10-06T14:52:00.000+03:00

Un intelectual este o persoană cu un înalt nivel cultural şi/sau ştiinţific, a cărei îndeletnicire comportă în mod esenţial o activitate spirituală (spre deosebire de îndeletnicirile manuale) în domeniul literaturii, artei sau ştiinţei şi care cercetează, analizează şi critică fenomenele sociale şi politice, semnificaţia şi efectele ideilor unei perioade istorice, sau fenomene ale naturii/structuri abstracte, ajungând la concluzii care pot influenţa evoluţia şi dezvoltarea acestora. Caracteristic pentru un intelectual este poziţia lui sceptică faţă de autorităţile spirituale tradiţionale, faţă de norme şi instituţii, pe care nu le tratează totdeauna de pe o poziţie refractară, le recunoaşte însă tendinţele, pe care caută să le canalizeze într-o direcţie voită, corespunzând unei anumite reprezentări asupra lumii. Poate cel mai important atribut al unui intelectual este o gândire conformă cu logica şi ştiinţa, astfel fiind mai puţin tentat să cadă în ignoranţă, demagogie sau bigotism. Un intelectual este de obicei (afară de artişti) un om în căutarea adevărului, care nu poate fi decât ştiinţific, fiind la rândul lui un om de ştiinţă. Poziţia independentă a unui intelectual este bazată pe principii elaborate exclusiv pe cale raţională şi conduce în mod necesar spre non-conformism, având curajul, spre deosebire de ceilalţi, să adopte o atitudine critică, să-şi pună întrebări, să demascheze "adevăruri" larg acceptate, care se dovedesc a fi doar dogme. Totalitatea intelectualilor dintr-o comunitate socială (localitate, ţară sau comunitate de naţiuni) formează intelectualitatea acelei comunităţi, caracterizată prin diversitate.

Cuvântul "intelectual", folosit ca substantiv, referitor la "muncitorul cu mintea" care îşi asumă şi o responsabilitate politică, a fost utilizat se pare pentru prima dată de Georges Clemenceau, referindu-se la "intelectuali" ca Marcel Proust sau Anatole France, care s-au unit cu Émile Zola în apărarea lui Dreyfus.

În regimurile totalitare, de dreapta sau stânga - fără deosebire, intelectualii sunt supuşi terorii ideologiei dominante, pierzându-şi independenţa de gândire, consideraţi chiar inamici ai regimurilor respective.

INGINER
Specialist cu o pregătire tehnică şi teoretică obţinută într-un institut de învăţământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare şi de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere; titlu deţinut de această persoană. – Din it. ingegnere.

ECONOMIST
........................................................
........................................................
........................................................

2005-10-06T14:30:00.000+03:00

Studentii de anul V T.C.M. printre care si eu nu am stiut astazi definitia "inginerului" dupa 4 ani de efort de a deveni "inginer" asa ca am cautat si am gasit sa zicem "lumina de la capatul tunelului"
POEZIE DESPRE INGINER

sint inginer si avind la mine in creier
puse in stive numere , masuri ,
ar trebui prin viata sa cutreier
ca un giambas cu scop in umblaturi .

dar s-a brodit , masurile vor rima
din mofturosi diftongi ce ma apasa
de zilnic pus sint sa comit o crima
pe-un petec de hirtie , pe sub masa .

deci ma intreb , cind se va prinde bosul
ca-l fur de bani , ce ascutit jungher
va folosi ca sa disloce osul
ce-a compromis schelet de inginer .
SI NU DOAR ATAT :
INGINER DE CUNOSTINTE

de exemplu cariera de inginer

si inca ceva adica
EXEMPLUL VIU DE VIITOR INGINER

2005-10-05T19:35:00.000+03:00

sepinguri

pentru ora de T.C.M.---SEPINGURI

2005-10-05T19:27:00.000+03:00

vizita-ti ca sa stiti pentru ora de T.C.M. aceasta pagina ca sa va informati despre sepinguri...ceva ceva

poze TENARISSILCOTUB

2005-09-16T11:15:00.000+03:00

Vizita-ti "daca vreti" ENGLISH ARULGSM ca sa vedeti niste poze cu mine la lucru.."lucru cu carte de munca".

2005-04-25T18:23:00.000+03:00

myself

Posted by Hello

lectie despre.........ViAtA

2005-04-25T13:02:00.000+03:00

Un profesor de filosofie statea în fata studenilor sai având câteva obiecte pe catedra.
Când a început ora, fara sa spuna un cuvânt, a luat un borcan mare si a început sa-l
umple cu pietre având diametrul de aproximativ 5 cm.
Apoi i-a întrebat pe studenti daca borcanul este plin.
Toti studenii au fost de acord ca borcanul este plin.
Apoi, a luat o cutie cu pietricele si le-a turnat în borcan, scuturându-l usor.
Desigur, acestea s-au rostogolit printre pietrele mari si au umplut spatiile ramase libere.
I-a întrebat din nou pe studenti daca borcanul este plin.
Au fost din nou de acord ca este plin, si au râs.
Profesorul a luat o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan, scuturându-l usor.
Desigur, nisipul a umplut spatiul ramas liber.
Acum, spuse profesorul aratând spre borcan, vreau sa recunoasteti ca aceasta este viata voastra.
Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul, sanatatea si copiii vostri,
lucruri care, chiar daca totul este pierdut, si numai ele au ramas, viata voastra tot ar fi completa.
Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteaza: slujba, casa si masina.
Nisipul reprezinta lucrurile mici, care completeaza restul.
Daca puneti în borcan mai întâi nisipul, nu mai ramâne loc pentru pietrele mari si pentru pietricele.

La fel se desfasoara si viata voastra: daca va consumati timpul si energia cu lucrurile mici,
nu vei avea niciodata spatiu pentru lucrurile importante.
Fiti atenti la lucrurile care sunt esentiale pentru fericirea voastra.
Jucati-va cu copiii vostri, faceti-va timp pentru controale medicale, duceti-va partenerul la dans.
Va ramâne mereu destul timp sa mergeti la servici, sa faceti curat în casa, sa dati o petrecere sau sa duceti gunoiul.
Aveti grija de pietrele mari în primul rând, de lucrurile care într-adevar conteaza.
Stabiliti-va prioritatile!
Restul... este doar nisip.

Iata si continuarea:

Dupa ce toata lumea a fost de acord ca profesorul umpluse borcanul si daduse lectia de viata,
parea ca nimic nu mai poate fi spus. Profesorul lua o halba de bere si o turna in borcan, care
desi plin, absorbi intreaga cantitate de lichid, printre pietre, pietricele si nisip.
Acum era intr-adevar plin. Si spuse: oricat de plina va va fi viata, intotdeauna va fi loc si pentru o bere cu prietenii!

2005-04-25T12:35:00.000+03:00

dragostea,frumusetea ingerasul,VIATA MEA

2005-04-25T12:34:00.000+03:00

cea mai noua si "sper/ vreau" cea mai durabila obsesie

2005-04-25T12:32:00.000+03:00

frumusetea mea inexplicabila

2005-04-25T12:30:00.000+03:00

un ingeras in ipostaza de om

iNgErAsU'

2005-04-25T12:28:00.000+03:00

nu am putut rezista tentatiei de a va prezenta iNgErAsU' meu in diferite ipostaze de om poate si de "pact cu diavolita",persoana datorita careia m-am schimbat 180 grade si pe care o iubesc mai mult decat si-ar imagina ea.

2005-04-24T17:28:00.000+03:00

Fan/Fun SAMSUNG

2005-04-24T17:27:00.000+03:00

Fan/Fun NOKIA

2005-04-17T19:35:00.000+03:00

Cajele de Laminare

SI TOTUSI NU AM UITAT DE "JETUL ABRAZIV"

2005-04-11T23:57:00.000+03:00

JETUL ABRAZIV – UN INSTRUMENT EFICIENT DE PRELUCRARE A SUPRAFEŢELOR

Rezumat. Eroziunea cu jet abraziv este un procedeu de prelucrare relativ nou apărut, fiind aplicat cu succes în industriile automobilelor, aviaţiei, electrochimică, a hârtiei, produselor alimentare etc. Principala aplicaţie a jetului abraziv o constituie în debitarea materialelor, fiind posibil însă şi frezări sau strunjiri ale suprafeţelor. În lucrare sunt scoase în evidenţă principalele performanţe tehnice şi economice ale acestui procedeu şi sunt prezentate totodată schema unei instalaţii de prelucrare împreună cu cea mai importantă componentă a sa – sistemul de formare a jetului.

ABRASIVE JET – AN EFFICIENT TOOL FOR SURFACES MANUFACURING

Abstract. The abrasive jet erosion is a relative new manufacturing process, being successfully applied in many industries as automobile one, aircraft, electrochemical, paper, food and so on. The main application of the abrasive jet is materials cutting, but it is possible to be made millings or turnings of surfaces. The paper highlights the main technical and economical performances of this process and also presents the scheme of a process unit together with its most important component – the system of jet formation.
Maşini de prelucrare prin electroeroziune (EDM) din categoria fără fir, care au
două sau mai multe axe de rotaţie ce pot fi coordonate simultan pentru "controlul
profilării";
e. Maşini unelte pentru îndepărtarea adaosului de metal, ceramică sau "compozite"
având toate următoarele caracteristici:
1.
Îndepărtează materialul prin intermediul oricăruia din următoarele:
Apei sau altui jet de lichid, inclusiv cele care utilizează aditivi
abrazivi;
Fasciculului de electroni; sau
Fasciculului "laser"; şi
Având două sau mai multe axe de rotaţie care:
Pot fi coordonate simultan pentru "controlul profilării"; şi
Au o precizie a poziţionării mai mică (mai bună) de 0,003

Maşini pentru găurire adâncă şi strunguri modificate pentru găurire adâncă, având
o capacitate maximă de găurire care depăşeşte 5.000 mm, precum şi componente
special destinate pentru acestea.
Maşini unelte cu “comandă numerică” utilizând un procedeu de finisare magnetoreologic
(MRF).
Notă tehnică:
Pentru scopul MRF este un procedeu de îndepărtare a materialului folosind
un fluid magnetic abraziv a cărui vâscozitate este controlată de un câmp magnetic.

2005-04-11T20:26:00.000+03:00

figura 2

2005-04-11T20:25:00.000+03:00

figura 1

2005-04-07T02:24:00.000+03:00

cajele de laminare

CAJELE DE LAMINARE

2005-04-07T01:16:00.000+03:00

CAJELE DE LAMINARE

Indiferent de tipul laminoarelor, cajele de lucru ( fig.1) constau in general in urmatoarele subansambluri:
-cadrele laminorului 1,care reprezinta elementele de rezistenta ale cajei, pe ele montandu-se direct sau indirect, toate celelalte subansambluri;

fig. 1 Ansamblu unei caje de laminare

- cilindrii de lucru 2 intre care se executa deformarea laminatului;
- legarele 3, care sustin cilindrii prin intermediul fusurilor;
- dispozitivul de echilibrare a cilindrilor 5, care poate fi cu tiranti si arcuri, cu contragreutati, hidraulic etc.;
-placile de baza 6, prin intermediul carora carjele se monteaza pe fundatie, asiguransu-se totodata si coaxialitatea cajei de lucru in cazul amplasarii acestora in linie.

1. CADRELE

Din punct de vedere constructiv se intalnesc cadre de tip inchis (fig. 1) si cadre de tip deschis (fig.2), care sunt farmate din cate doi stalpi, o traversa inferioara si o traversa superioara ( demontabila in cazul cadrelor de tip deschis ).
Spatiul liber dintre satlpi si traverse, in care se monteaza lagarele cilindrilor de lucru, poarta denumirea de fereastra cadrul

Cadrele de tip inchis, fiind mai rigide, se folosesc la laminoare la care apar forte importante, cum ar fi laminoare degrosoare (bluminguri, selbinguri), laminoare pentru profilele grele, laminoare pentru table si benzi, pe cind cadrele de tip deschis se folosec la laminare de profile mijlocii si usoare, avand avantajul unei rapide schimbari a cilindrilor de lucru prin indepartarea traversei superioare.
Cadrele sunt executate prin turnarea de otel, prelucrandu-se apoi prin aschiere suprafata interioara a ferestrei si talpie cu care cadrul se sprijina pe placile de baza. Cele doua cadre ale fiecarei carje sint unite intre ele cu traverse turnate, prinse cu buloane.
De obicei stalpi cadruli sint captusiti cu placi de uzura, in zona in care pot fi loviti de laminatele transportate pe calea cu role, si cu glisire, pe partea unde stalpii vin in contact cu lagarele.
In timpul exploatari, cadrelor li se vor asigura o buna lubrifiere a glisierelor, in special la laminoarele la care se executa permanent deplasarea pe verticala a cilindrului superior. De asemene, odata cu opririle laminoarelor, in vederea schimbari cilindrilor, se va curata si verifica gradul de uzura a glisierelor, iar daca se constata o uzura pronuntata se va proceda la inlocuirea lor, deoarece dind nastere la jocuri prea mari ale lagarelor in fereasta cadrului micsoreaza precizia dimensionala a laminatelor.
Cu ocazia revizilor sau opririlor pentru diferite reparatii ale laminorului se va verifica intodeaunadaca nu s-au slabit buloanele de prindere a cadrelor pe placi de baza sau de prindere a traverselor ce unesc intre ele cadrele. De asemanea, se vor controla daca diferentele elemente ale cadrelor nu prezinta fisuri ce ar putea periclita rezistenta acestora.
Placile de uzura sin partea inferioara a stalpilor se vor schimba intodeauna cand au suferit deformari sau degradari pronuntate.
.
2 CILINDRII DE LUCRU

Acestia sint destinati executari operatiel propriu-zise de defotmare, dand laminatului forma si dimensiunile necesare. In timpul procesului de laminare, cilindrii de lucru sint aceia care suporta presiunile materialului deformat si solicitarile de lucru sint aceia care suporta presiunea materialului deformat si solicitarile termice ce apar in special in cazul laminari cald.
Cilindrii de lucru (fig. 3) sint fotmati din urmatoarele elemente: tablia cilindruli 1, care poate fi netede in cazul laminari bramelor, tabelelor si benzilor, sau profilata (calibrata) pentru cazul laminarii semifabricatelor si profilelor; la extremitatile tablei si afla fusurile cilindrului 2, prin care acesta se sprijina pe lagare, iar in continuarea fusurilor elementele de cuplare 3 a cilindrului cu barele de cuplare.

Fig. 3. Cilindrii de lucru ai laminorelor
a - cu bablie neteda; b – cu tablie calibrata.

Cilindrii de lucru trebuie sa aiba rezistenta mecanica si durabilitate mare. Aceste proprietati se pot obtine printr-o alegere corespunzatoare a materialului si a tehnologiei de fabricatie a cilindrilor in consordanta cu destinatia acestora. Astfel, cilindrii de lucru ai laminoarelor se pot executa prin turnarea din fonta cenusie, fonta cu crusta dura si fonta aliata, cit si prin turnarea sau forjarea din otel carbon sau otel aliat, realizandu-se duritati ale tablei cuprinse intre 150 si 800 HB.
Intretinerea cilindrilor de lucru ai laminoarelor incepe din momentu in care acestia intra in gestiunea lamnorului. Astfel, depozitarea cilindrilor se va efectua numai in zone acoperite, pe perechi si tipuri de profile, folosindu-se stative speciale pentru evitarea caderi cilindrilor si a deteriorarii prin lovire a fusurilor sau a tableai cilindrilor. Cilindrii ce urmeaza a fi depozitati vor fi curatati cu atentie, iar zonele fusurilor si a elementelor de cuplare vor fi protejate prin acoperirea cu vaselina.
Cilindri urmeaza a fi luati din depozit sau din strungaria de cilindri, pentru a fi introdusi in carjele de lucru a laminorului, vor fi foarte minutios curatii de stratul de unsoare, de preful si murdaria depusa pe fusuri, se vor spala apoi cu petrol, iar dupa uscare, fusurile se vor unde din nou cu vaselina. Cu aceasta ocazie se va controla si gradul de uzura a fusurilor, luindu-se masuri de rectificare a suprafetei acestora daca este necesar.
Inainte de introducerea cilindrilor se vor curata si spala atat lagarele, cit si zonele invecinate pe care ar putea reprezenta o sursa de murdarire a fusurilor in timpul montajului.
Dupa asezarea cilindrilor in lagare se va verifica orizontalitatea acestora si coaxilitatea lor cu cilindrii cajei de angenaj sau cu cilindrii celor invechite (in cazul laminoarelor cu caje amplasate in linie) cunoscut fiind faptul ca montarea cilindrilor fara respectarea orizontalitati si a coaxialitatii lor da nastere la eforturi suplimentare in diferite zone ale cilindrilor generatoare de uzura.
Pentru o exploatare rationala a cilindrilor de lucru se va evita incalzirea neuniforma a acestora, racitea lor brusca, introducera laminatoarelor reci in cilindrii (in cazul laminari la cald), oprirea laminorului cu laminatul intre cilindri, caderea oxizilor in zona fusurilor, lipsa racirii si ungerii fusurilor si tablei cilindrilor etc.
In cazul laminarii tablelor si benzilor, inaitea inceperi procesului de incalzire electrice sau cu gaz (ce se aseaza pe cilindrii) sau prin laminarea cu reduceri mici a unor laminate (brame sau platine) bine incalzite.
In timpul cit laminorul merge in gol sau se opreste, se va intrerupe si apa de racire pentru evitarea racirii bruste a cilindrilor.
Pentru evitarea racirii cilindrilor, in timpul laminarii unor laminate ce prezinta curbari sau despicari ale zonei posterioare, se va reduce la minimim viteza de laminare in perioada cit aceaste zone trec printre cilindri.
Daca in timpul laminari se va opri motorul de actionare a laminorului, neintarziat se va proceda la ridicarea cilindruluisuperior pentru eliberarea laminatului, dupa care se va scoate din caja cu ajutorul pododului rulant.
In cazul laminarii la rece a tablelor si benzilor, calitatea acestora depinde de masuta si mai mare starea cilindrilor de lucru, decat in cazul laminari la cald. Din acesta cauza, pentru cilindrii de lucru ai laminorilor de table si benzi la rece se cer o serie de conditii mult mai severe. Astfel, tablia cilindrilor trebuie sa fie foarte neteda si lipsita de orice fel de defecte (fisuri, exfolieri de material, imprimari, incluziuni, urme de croziune etc.). aparitia unui oricat de min defect pe suprafata cilindrilor va necesita scoterea lor din caja pentru a fi din nou rectificati.
Si in cazul cilindrilor pentru laminarea la rece se recomanda incalzirea lor inainte de inceperea procesului de laminre pana la o temperatura de 40-45 pentru a se obtine prin dilatare profilul necesar. Aceasta incalzire se realizeaza de obicei prin introducerea in sistemul de racire a cilindrilor a emulsiei incalzite la o temperatura corespunzatoare condiitilor concrete ale laminorului.
Su se va admite sub nici o forma ca incalzirea cilindrilor sa se realizeze prin rotirea lor sub o presiune rezultata prin starangerea cilindrilor unul asupra celuilalt, aceasta practica conducand la deteriorarea suprafetei de lucru a cilindrilor.
In cazul in care incepe laminarea fara o prealabila incalzire a cilindrilor se reconamda folosirea vitezelor de laminare inferioare, urmand sa se mareasca viteza pe masura ce cilindrii laminorului se incalzesc.
Pentru marirea reducerii la laminarea la rece se practica lubrifierea continua a zonei de deformare. In acelasi timp, datorita efectului termia al deformari care incalzeste cilindrii, acestia trebuie continuu raciti. Aceste doua conditii sunt realizate de agentul de ungere si racire, care, in majoritatea cazurilor, este o emulsie in apa a unor uliuri minerala sau vegetale, concentratia variind in functie de conditiile de laminare intre 2 si 15%. In timpul laminari se va urmarii continuu ca agentul de ungere si racire sa corespunda din punct de vedere calitativ si sa fie distribuit pe cilindrii cu beditul si presiunea necesare, astfel ca profilul cilindrilor sa se mentina constantii, iar banda laminata sa nu prezinte diferente de grosima pe latimea sau lungimea sa.
In momentul in care laminarea s-a terminat, se varidica imediat cilindrul superior pana la obtinerea unui salt intre cilindrii de 2-3mm, dupa care se intrerupe stropirea cilindrilor cu agentul de racire si ungere, pentru ca cilindii sa nu se deformeze prin starngere unul asupra celuilalt si respectiv pentru ca cilindrii sa nu se raceasca sub temperatura recomandata.
Repararea cilindrilor de lucru ai laminoarelor consta in general din restrunjiri si rectificari a tabli si fusurilor acestora. Astfel, pe masura ce se lamineaza o cantitate mai mare de profile pe un anumit calibru, acesta se uzeaza schimbandu-si forma si dimensiunile, cea ce atrage dupa sine obtinerea de profile finite cu dimensiuni ce nu se mai incadreaza in tolerantele date prin standarde. Acesti cilindrii sunt schimbati, urmand a fi restrunjiti. Se restunjesc de asemena si cilindri la care au aparut fisuri pe suprafetele calibrelor, deoarece acestea conduc la aparitia de defecte pe lamite, cum sunt imprimari sau suprapuneri de material.
In cazul cilindrilor pentru laminorele de table si benzi nu se efectueaza restrunjirea tablei decat in situatia in care defectele sunt foarte adinci. De obicei, se executa o slefuire prin care diametrul cilindrilor se reduce doar cu 0,25-0,5mm.
Slefuirea ambilor cilindri de lucru se va efectua chiar daca unu din cilindri nu prezinta defecte de suprafata sau un grad de uzura prea avansat, deoarece ambii cilindri trebuie sa prezinte acelasi grad de prelucrare pe suprafata tabliei pentru a crea aceleasi conditii de frecare in contact cu laminatul, iar diferenta dintre diametrele lor sa nu depaseasca valorile recomandate.
Avend in vedere ca dupa ce cilindrii au fost restrunjiti pana la diametrul minim admis ei reprezinta inca o cantitate de material metalic foarte mare, in care s-a inglobat multa mnopera, iar retopirea lor reprezinta pierderi importante, s-au cautat diferite metode de prelungire a durabilitatii cilindrilor de lucru ai laminoarelor.
O metoda larg folosita in sectiile de laminoare o reprezinta incarcarea cu sudura a suprafetei tabliei cilindrilor pe o grosime ce variaza intre 1 si 40 mm. Aceasta metoda se preteaza foarte bine la cilindri din otel si un continut de carbon sub 0,6% si la clindri din otel aliat cu un continut de Cr si Mn nu prea ridicat.
Incarcarea cu sudura a tabliei cilindrilor se executa automat pe masini speciale care permit rotirea continua a cilindrului, simultan cu deplasare transversala a unui electrod fara sfarsit, realizadu-se astfel un cordon de sudura elicoidal in jurul cilindrilor.
O alta metoda, folosita pentru micsorarea uzurii cilindrilor, respectiv pentru cresterea durabilitatii lor, o constitue marirea duritatii tabliei cilindrilor prin calire superficiala pe instalatii cu curenti de inalta frecventa. Duritatea stratului calit, care este in jurul a 3 mm grosimi, depaseste in general 600-700 HB. In acest fel,durata in exploatare a cilindrilor se poate dubla.

3. LAGARELE

Avand in vedere conditiile grele in care lucreaza lagarele cilindrilor de lucru ai laminoarelor, caracterizate de presiuni mari (200-500 da N/cm2 ) si temperaturi ridicate (pana la 300-350C), intretinerea, exploatarea si repararea acestora reprezinta operatii de mare raspandire si consecinte imediate a supra bunei functionari a laminoruli in ansamblu.
Lagarele cilindrilor de lucru se pot imparti, din punct de vedere constructiv, in trei mari grupe:
-lagare cu alunecare de tip deschis, cu cuzineti metalici si nemetalici;
-lagare cu alunecare de tip inchis cu frecare lichida (tip Morgoil);
-lagare cu rostogolire ( rulmenti).
Lagarele cu alunecare de tip deschis se folosesc in deosebi la laminoarele degrosoare (bluminguri si slebinguri), la laminoarele de tabla groasa si la laminoarele de profile grele. De asemenea, aceste lagare se intalnesc la aproximativ toate laminoarele vechi.
Lagarele cu frecare lichida si lagarele cu rulmenti se folosesc la laminorele continue de profile mijlocii, usoare si sarme si la laminoarele continue de benzi subtiri laminate la cald sau la rece.
O exploatare corespunzatoare a lagarelor cilindrilor de laminare depinde de modul in care sunt efectuate operatii ca: demontarea si montarea elementelor componente ale lagarelor, contrulul starii in care se afla acestea, intretinerea lagarelor in timpul functionarii lor, repararea lagarelor etc.

Fig. 4. Lagar de tip deschis cu cuzineti metalici:
1-traversa superioara a portlagarului; 2-cuzinet superior; 3-traversa inferioara a portlagarului; 4-cuzinet inferior; 5-fusul cilindrului; 6-stalpul cadrului

a)Lagarele cu alunecare de tip deschis cu cuzineti metalici (fig. 4)
se folosesc in momentul de fata numai in cazul laminorelor descontinue pentru table subtiri in foi la care temperatura fusurilor ajunge pana la 300C. In acest caz, cuzinetii sant fixati intr-un suport ce se introduce in fereastra cadrului, numit portlagar. Ca materiale, pentru executarea cuzinetilor, se folosec bronzuri cu staniu, otel grafitat turnat si recopt pentru separarea carbonului liber sub forma de grafit etc. La aceste lagare problema cea mai delicata in exploatare o reprezinta asigurarea unei ungeri corespunzatoare in conditii de temperatura ridicata a fusurilor. Pentru a se reduce temperatura de lucru a acestor lagare se recomanda ca in interiorul portlagarelor sa se prevada serpentine prin care sa circule apa de racire.
b)Lagarela cu alunecare se tip deschis cu cuzineti nemetalici au inlocuit in ultimi 30-40 ani aproape complet lagarele cu cuzineti metalici avand in vedere avantajele deosebite ale acestora:
-sunt mai ieftine decat materialele metalice neferoase;
-racirea si ungerea se efectueaza cu apa;
-suporta presiuni comparabile cu cele pe care le admit cuzinetii metalici;
-au durabilitate cu mult mai mare decat a cuzinetilor metalici;
-asigura coeficienti de frecare foarte mici (0,004-0,006).
Singura conditie, care reprezinta un dezavantaj al cuzinetilor nemetalici, este temperatura de lucru ce nu trebuie sa depaseasca intre 50-80 C, cu atat mai mult cu cat si conductibilitatea termica a acestor cuzineti este de cateva sute de ori mai redusa decat cea a cuzinetilor metalici.
Principalul material folosit pentru cuzinetii acestor lagare este textolitul.Daca fosurile cilindrului au diametrul sub 200-240 mm,cuzinetii din textolit sunt executati dintr-o singura bucata si se introduc in portlagare in mod similar in cuzinetii metalici.Pentru cazul fusurilor cu diametre mari cuzinetii din textolit se executa din mai multe placi montate in casete astfel ca fiecare place sa fie radiala pe fus.Dupa prelucrarea cuzinetilor , casetele sunt montate in portlagar(fig.5).
In ultimul timp, s-a trecut la executare cuzinetilor din textolit dintr-o singura bucata si pentru fusuri cu diametre mari si foarte mari.
Prelungirea duratei de functionare a lagarelor cu cuzineti din textolit depinde in special de supravegherea si intretinerea permanenta a acestora.Astfel, se va asigura un debit suficient de mare de apa pentru racirea cuzinetilor incat diferenta dintre temperatura apei inainte si dupa contactul cu cuzinetii sa nu depaseasca 5-10C.Apa folosita pentru racirea si ungerea cuzinetilor va fi numai apa potabila.
Faptul ca racirrea ci ungerea fusurilor se efectueaza cu apa are si o actiune corosiva asupra suprafetei fusurilor .Stratul de oxid, ce ia nastere la suprafata fusurilor, este principalul factor de care depinde uzura cuzinetilor din textolit.In acest sens, se recomanda ca periodic sa se unga fusurile cu o mica cantitate de unsoare consistenta, in special in cazul laminoarelor, ale caror conditii de lucru sunt caracterizate prin sarcini mari pe lagare, schimbari defrecvente ale sensului de rotire al cilindrilor si opriri dese ale laminorului.
Rezistenta cuzinatilor din textolitpoate fi mult marita si prin crestera duritatii fusurilor.In acest scop, se recomanda calire superficiala a fusurilo, care- pe langa marirea duritatii –se micsoreaza si cap[acitatea de coroziune a otelului fusurilor.
Daca intretinerea cuzinatilor consta in asigurarea ungerii si racirii lor, prin revizii se va efectua curatirea cuzinetilor si fusurilor de toate impuritatile depuse si se va controla gardul de uzura pe care il au.
La randul ei, repararea lagarelor cu cuzineti din textolit consta in inlocuirea setului de cuzineti uzati cu alti cuzineti noi, dupa o prealabila curatire a intregului portlagar si a fusului corespunzator.
c)Lagarele cu alunecare de tip inchis cu frecare lichida sunt mult mai complicate decat lagarele de tip deschis si implicit exploatarea, intretinerea si repararealor vor necesita acordarea unei atentii mai mari.
Principiul de functionare a acestui tip de lagar asigura realizarea unui film de ulei sub presiune intre fus si cuzinet astfel ca frecare a sa nu aiba loc metal pe metal, ci metal-film de ulei-metal.In acest caz, se obtin coeficienti de frecare foarte mici.
Aceste lagare se folosesc de obicei la laminoarele continue cu viteza si presiuni ridicate.Nu esta exclusa folosirea lagarelor cu frecare lichida nici la laminoarele discontunuee si reversibile dar in acest caz durabilitatea lor se reduce foarte mult, necesitand totodata si intretinere mult mai atenta.
Lagare cu frecare lichida(fig.6) sunt compuse din urmatoarele elemente:pe fusul conic al cilindrului 1 se fixeaza cu ajutorul inelului 2 o bucsa cilindrica3 ;aceasta se va roti in interiorul altei bucse4 care se fixeaza n portlagarul din fereastra cadrului5 cu ajutorul inelelor6 si 7.
Intre bucsa 4 si 3 se introduce ulei la o presiune de 1-1,5at printr-un sistem de pompe.
Functionarea in bune conditii al lagarelor cu frecare lichida depinde, de etanseitatea acestora, lucru ce se realizeaza prin mai multe garnituri inelare.Patrunderea apei, a oxizilor sau a altor corpuri straine in zona dintre bucsele 3 si4 conduce la inrautatirea proprietatilor uleiului, la intreruperea filmului de ulei si la uzarea bucselor.
Expoloatarea normala a lagarelor cu frecare lichida se asigura printr-o etanseitate perfecta a tuturor subansamblurilor lagarului so calitate superioara a uleiului folosit.Pentu aceasta, laminoarele cu astfel de lagare sunt dotate si cu statii centrale din recirculare a uleiului care asigura ata vehicularea, cat si fitrarea, racirea sau incalzirea uleiului.Aceste statii sunt dotate si cu aparate de masurat, controlate si semnalizarea afunctionarii lor,cae vor trebui sa fie supravegheate pe tot timpul functionarii lagarelor.
Cand se introduc in caja laminorului lagare noi, acestea vor fi supuse obligatoriu unoi rodaj de 4-6h.In primele 1-2h rodajul se va executa in gol, iar dupa aceea se va proceda la marirea contunua a sarcinii pana la valoarea maxima.In tot timpul rodajului se va controla continuu temperatura lagarelor, care nu trebuie sa depaseasca 70C.Daca se depaseste aceasta temperatura, rodajul se va intrerupe si se va cauta cauza care a condus la cresterea exagerata a temperaturii.
Revizia lagarelor cu frecare lichida se va face pe toata perioada exploatarii lor dupa grafice intocmite in mod special si independent de graficele de revizie ale intregii caje de laminare.
Pentru asigurarea unei bune revizii si a unei exploatari neintrerupte a laminoarului, se recomanda ca pentru fiecare caja a laminorului sa existe cate 3 seturi de lagare, astfel ca in timpul ce un set de lagare se gaseste In exploatare, al doilea sa fie pregatit pentru eventuala schimbare, iar al 3-lea set sa se afle inrevizie.
In timpul reviziei, care consta in special in curatirea subansamblurilor lagarelor, se va contrula permanent si gradul de uzura al acestora.Daca se constata o uzura pronuntata in special a bucselo de pe fus 3 si din potlagar 4, lagarul se va trece neintarziat la reparatie capitala.
Reparatiile lagarelor cu frecare lichida constau in primul rand in slefuirea suprafetelor celor doua bucse intre care se formeaza filmul de ulei prin frecare cu pasta abraziva sau hartie abraziva fine, pentru inlarurarea eventualelor zgarieturi, a urmelor de coroziune,a denivelarilor cauzate de uzura din dreptul garniturilor de etansare etc..Dupa slefuire, subansamblurile lagarului se vor spala cu foarte multa atentie, pentru inlaturarea oricarei particule abrazive, care ar putea genera noi defecte pe suprafetele bucselot.
Tot in timpul reperatiilor se vor inlocui garniturile de etansare(cand gradul lor de uzura a depasit limitele admisibile), se vor incarca prin sudura continua sub flux zonele cu uzura ridicata si se vor turna noi straturi de compizitie pe suprafata bucselor, cand acestea s-au uzat sau au fost exfoliate.
Print-o buna exploatare, intretinere si reparare a lagarelor cu frecare lichida se poate asigura o durabilitate a acestora de pana la 10-12 ani.
d)Lagarele cu rulmenti folosite pentru laminoare se construiesc in general cu 2 sau 4 randuri de role conice sau cu 2 randuri de role in forma de butoias(fig 7).
Aceste tipuri de rulmenti admit sarcini radiale mari combinate si cu solicitari axiale.
Rulmentii cu role butoias permit de asemenea o functoinare normala si in conditii in care se formeaza intre axa inelului interior si axa inelului exterior un unghi de pana la 3 ca urmare a incovoierii elastice a cilindrilor in timpul exploatarii.
In cazul lagarelor cu rulmenti o problema foarte importanta o prezinta verificarea inaite de intrarea lor in exploatare a corectitudinii montajului.Pentru aceasta se efectueaza, timp de 15-20 min, rotirea in gol a cilindrilor(fara sarcina), verificandu-se astfel usoara lor incvartire cat si gradul lor de incalzire(temperatura nu trebuie sa depaseasca 30C).
Exploatarea lagarelor cu rulmenti se va efectua In bune conditii daca nu se vor aplica sarcini prea mari imediat dupa ce rulmentii au fost schimbati.De asemenea, se vor supraveghe continuu pentru ca temperatura lor sa nu depaseasca 50-60C, iar unsoarea sa nu fie aruncata in lagar.Periodic se va controla aparitia eventuala a jocurilor axiale, care nu trebuie sa depaseasca 0,5mm.
De o importanta deosebita in exploatarea normala a lagarelor cu rulmenti este si alegerea modului de ungere a acestora. Astfel, se recomanda folosirea de unsorii consistente moi la viteze de rotatii mici (sub 4-5 m/s) in timp ce pentru viteze de roratie ridicate se recomanda unsori in stare lichida. De asemenea, trebuie avut in vedere ca pe masura ce sarcina pe rulmenti este mai mare, cu atat viscozitatea unsorii trebuie sa fie mai ridicata.
In cazul rulmentilor ce lucreaza la temperaturi ridicate (70-80C), cum de exemplu se intampla la laminoarele de benzi la cald, ungerea se va efectua ori cu unsori in stare lichida caracterizata de viscozitate ridicata, ori cu unsoori consistente caracterizate de temperaturi de picurare inalte.
Ravizia rulmentilor are ca scop determinarea starii in care acestia se afla, respectiv determinarea gradului de uzura a diferitelor lubansambluri ale rulmentilor, pentru a se stabili daca pot functiona in continuare sau este necesara inlocuirea lor.
Pentru efectuarea reviziei, rulmenti se extrag de pe fusurile cilindrilor, se curata de unsoare si murdarie depuse si apoi se spala in benzina sau in apa fiarta cu un adaos 2% sapun de natriu. Dupa spalare, rulmenti sunt uscati prin suflarea de aer si se introduc apoi, timp de 1,5-2 ore intr-o baiae de ulei cu temperatura de 90-100 C. Rulmentii astfel taratati sunt lasati sa se raceasca, se sterg la completa uscare si se supun unui control vizual, pentru a se determina calitatea suprafetelor de rulare a inelelor si a roleleo, starea separatoarelor si marimea jocurilor radiale si axiale. In functie de acest control se poate stabili daca respectivul rulment mai poate functiona in bune conditii sau trebuie schimbat.

2005-04-06T23:09:00.000+03:00

aRuLgSm

2005-04-06T22:48:00.000+03:00

Pentru toti care viziteaza acest blog ii rog sa isi lase si adresa de mail in noile "comments" pentra ca in viitor nu numai sa vorbim pe blog ci si pe messenger fiindca dupa parerea mea e mai usor sa vorbim "online".
Cat despre referatul meu il veti putea citi peste cateva zile.
Va salut pe totii ...........